Arhitectura
Planul său cu trei abside poligonale și cu ferestre înguste seamănă cu modelul arhitectural francez, detaliile navelor sale adăugate ulterior corespund cu modelele de construcție moderne din arhitectura germană, iar sculpturile imaginative reflectă influenta școlilor cehe. Toate acestea indică nu numai introducerea timpurie a stilului gotic în nordul Croației, ci și internaționalizarea artei și importanța Episcopiei Zagrebului.
Clădirea are 46 m lățime și o înălțime maximă de 108,2 m, fiind cea mai înaltă clădire din Croația.Turla nordică (108,16 m) este cu 4 cm mai mică decât cea sudică (108,2 m).
Arhidieceza de Zagreb este una din cele trei arhiepiscopii romano-catolice din Croația.
Episcopia de Zagreb a fost înființată în anul 1094 de regele Ladislau I al Ungariei.
Episcopi de Zagreb au fost de-a lungul timpului mai mulți clerici transilvăneni, precum Tamás Bakócz și Nicolaus Olahus. Umanistul Andrea Scolari a fost mai întâi episcop de Zagreb, iar apoi episcop de Oradea Mare.
În anul 1850 împăratul Franz Joseph al Austriei a dispus ridicarea diecezei la rang de arhidieceză. După negocierile destul de anevoiase purtate de nunțiul Michele Viale-Prelà, papa Pius al IX-lea a recunoscut la 11 decembrie 1852 decretul împăratului Franz Joseph.
În anul 1942 activista austriacă Diana Budisavljević (născută Obexer) a colaborat cu Arhidieceza de Zagreb pentru salvarea a mii de deținuți din Lagărul de concentrare Jasenovac, în special femei și copii.